Bucătăria regională

Bucătăria moldovenească: Moldova e țara plăcintelor, a borșurilor acrite cu borș de casă și a mesei bogate, cu influențe ucrainene, rusești, evreiești și grecești.
Bucătăria ardelenească (Transilvania): În Ardeal se întâlnesc trei bucătării: românească, maghiară și săsească. Rezultatul: tarhon în ciorbe, boia în tocănițe, afumături și prăjituri vieneze.
Bucătăria din Banat și Crișana: La vest, bucătăria românească se amestecă cu cea sârbească, maghiară și șvăbească: supe limpezi cu găluște, mâncăruri cu boia, carne la grătar și prăjituri bogate.
Bucătăria din Muntenia și Oltenia: Câmpia Română și Oltenia au dat bucătăriei românești multe dintre preparatele „de oraș”: mici, ciorbe de perișoare, mâncăruri cu legume din grădină și influențe balcanice.
Bucătăria din Dobrogea și Delta Dunării: Între Dunăre și Marea Neagră, peștele e regele mesei, iar comunitățile lipovene, turce, tătare, grecești și bulgare și-au lăsat amprenta.
Bucătăria din Maramureș și Bucovina: În zonele de munte din nord, bucătăria e pastorală și de pădure: brânzeturi de oaie, mămăligă, ciuperci, fructe de pădure și ciorbe consistente pentru iernile lungi.