Glosar culinar
Termenii pe care îi întâlnești în rețete, explicați pe scurt, cu legături către tehnicile detaliate.
Revizuit: octombrie 2026
- A albi (a opări)
- A fierbe foarte scurt un aliment, apoi a-l răci în apă cu gheață. Vezi tehnica →
- A bate spumă
- A amesteca energic, cu telul sau mixerul, ca să încorporezi aer (albușuri, frișcă, ouă cu zahăr). Vezi tehnica →
- A călí
- A găti ușor în grăsime, la foc mic-mediu, până alimentul se înmoaie (ceapa, legumele). Vezi tehnica →
- A deglasa (a stinge)
- A turna un lichid în tigaia fierbinte după rumenire, ca să dizolvi urmele maro de pe fund. Vezi tehnica →
- A drege (a dresa)
- A adăuga la final ou și smântână, temperate, într-o ciorbă sau un sos. Vezi tehnica →
- A înăbuși
- A găti lent, acoperit, în puțin lichid, la foc mic.
- A încorpora
- A amesteca delicat o compoziție aerată în una mai grea, de jos în sus. Vezi tehnica →
- A însiropa
- A uda un blat sau o prăjitură cu sirop, ca să se înmoaie.
- A lega
- A îngroșa un sos sau o supă (cu rântaș, amidon, ou, smântână sau prin reducere). Vezi tehnica →
- A marina
- A ține un aliment într-un amestec de acid, ulei și condimente, ca să capete gust sau să se frăgezească.
- A nappa
- Consistența unei creme sau a unui sos care îmbracă dosul lingurii și lasă o dâră clară când tragi degetul prin el.
- A pana
- A trece un aliment prin făină, ou și pesmet înainte de prăjire. Vezi tehnica →
- A poșa
- A găti un aliment în lichid care abia fierbe (75–90°C): ouă poșate, pește poșat, fructe în vin.
- A reduce
- A fierbe un lichid, neacoperit, ca să se evapore apa și să se concentreze gustul. Vezi tehnica →
- A rumeni
- A găti la temperatură mare până suprafața devine maro (reacția Maillard). Vezi tehnica →
- A sota (sauté)
- A găti rapid, la foc mare, în puțină grăsime, mișcând des alimentele.
- A spumui
- A îndepărta spuma care se formează la suprafața supelor și a dulcețurilor. Vezi tehnica →
- A tăvăli
- A rostogoli un aliment prin făină, zahăr, pesmet sau nucă, ca să-l acoperi complet.
- A tempera
- A încălzi treptat un ingredient sensibil (ouă) cu lichid fierbinte, ca să nu se închege; la ciocolată, a o aduce la temperaturile care îi dau luciu. Vezi tehnica →
- Al dente
- Pastele (sau legumele) gătite până mai au o ușoară rezistență la mușcat. Vezi tehnica →
- Aquafaba
- Lichidul de la năutul fiert sau din conservă; se bate ca albușul și înlocuiește ouăle în rețetele de post.
- Bain-marie
- Gătirea cu căldură indirectă, deasupra sau în interiorul unui vas cu apă fierbinte. Vezi tehnica →
- Bechamel
- Sos alb din unt, făină și lapte, cu nucșoară; baza pentru lasagna, musaca și gratinate. Vezi tehnica →
- Beurre noisette
- Unt topit până solidele din lapte devin maro și miros a alune.
- Bezea
- Albușuri bătute spumă tare cu zahăr. Vezi tehnica →
- Borș
- Lichid acru obținut prin fermentarea tărâțelor de grâu cu apă; acrește ciorbele românești.
- Brunoise
- Tăiere în cuburi foarte mici, de 2–3 mm.
- Chiffonade
- Tăiere a frunzelor (busuioc, spanac) în fâșii foarte subțiri: le rulezi și le tai.
- Coacere în alb
- Coacerea aluatului de tartă fără umplutură, cu greutăți deasupra. Vezi tehnica →
- Crème anglaise
- Cremă fluidă de vanilie din lapte, gălbenușuri și zahăr, gătită până nappează lingura.
- Emulsie
- Amestec stabil de grăsime și lichid apos (maioneză, vinegretă, beurre blanc). Vezi tehnica →
- Fond
- Supă concentrată din oase și legume, baza sosurilor și a supelor.
- Ganache
- Amestec de ciocolată și frișcă fierbinte; glazură, umplutură sau trufe.
- Gratinare
- Rumenirea suprafeței unui preparat (de obicei cu brânză sau pesmet) sub grill sau la cuptor.
- Julien
- Tăiere în bețișoare subțiri, ca chibriturile.
- Maia
- Amestec de drojdie, lichid, zahăr și puțină făină, lăsat să fermenteze înainte de aluat; sau aluatul acru (maia naturală) pentru pâine. Vezi tehnica →
- Mantecatura
- Ultimul pas la risotto: încorporarea untului rece și a parmezanului în afara focului, ca să devină cremos.
- Mirepoix / soffritto
- Amestecul de ceapă, morcov și țelină tăiate mărunt și călite încet, baza multor sosuri și supe.
- Mise en place
- „Fiecare lucru la locul lui”: pregătirea și măsurarea tuturor ingredientelor înainte de a începe să gătești.
- Odihnă
- Timpul în care carnea gătită (sau aluatul) stă înainte de tăiere ori de întindere. Vezi tehnica →
- Opărit (aluat)
- Aluat gătit pe foc din apă, unt și făină, apoi cu ouă; baza pentru eclere și churros.
- Pasta (de roșii)
- Concentrat de roșii; se prăjește puțin în ulei înainte de a adăuga lichidul, ca să-și piardă aciditatea.
- Pesmet
- Pâine uscată și măcinată; panko este varianta japoneză, în fulgi mari, mai crocantă.
- Praf de copt
- Afânător chimic din bicarbonat și un acid; reacționează cu lichidul și căldura.
- Rântaș (roux)
- Grăsime și făină gătite împreună, pentru a îngroșa sosuri și supe. Vezi tehnica →
- Reacția Maillard
- Reacția dintre proteine și zaharuri la peste 140°C care dă culoarea și gustul crustelor. Vezi tehnica →
- Sabayon / zabaione
- Gălbenușuri bătute cu zahăr și vin pe bain-marie până devin o spumă caldă.
- Sos de bază
- Sosurile din care derivă altele: bechamel, velouté, sos brun, olandez, de roșii.
- Sotare
- Vezi „a sota”.
- Spumieră
- Lingură plată cu găuri, pentru spumuit și scos din ulei.
- Test de fereastră
- Verificarea aluatului: o bucată întinsă subțire, aproape transparentă, fără să se rupă, arată că glutenul e dezvoltat. Vezi tehnica →
- Unt clarificat
- Grăsimea pură din unt, fără apă și proteine; suportă temperaturi mari. Vezi tehnica →
- Zeamă de varză
- Lichidul acru de la varza murată, folosit pentru acrit ciorbe și sarmale.